DOUĂ CREAŢII ETERNE CARE ÎNFRUNTĂ TIMPUL – MĂNĂSTIREA ARGEŞULUI ŞI ZIDIREA CETĂŢII SKADAR

Marina, Puja-Badesku, Virđinija, Popović

Годишњак Филозофског факултета у Новом Саду

2

85

99

2334-7236

http://godisnjak.ff.uns.ac.rs/index.php/gff/article/view/220

2012-2020/02/12/11:28:11

Сажетак În lucrarea de faţă se cercetează câteva motive din literaturile populare română şi sârbă. Aici sunt identificate temele şi motivele de bază din folclorul local, situaţiile asemănătoare din folclorul celor două popoare, sârb şi român. O istorie balcanică comună şi, îndeosebi, lupta împotriva turcilor reprezintă punctul de plecare, într-o mare parte, a legendelor sârbeşti şi româneşti (Mănăstirea Argeş şi Zidirea Cetăţii Skadar). În această lucrare încercăm să prezentăm câteva motive şi prezenţa lor în legendele celor două popoare vecine, evidenţiind atât asemănările, cât şi diferenţele. Trebuie puse în evidenţă studiile anterioare elaborate despre folclorul local şi cel balcanic, plecând de la câteva lucrări de cercetare de referinţă, a celor mai mari oameni de știință din acest domeniu. Una dintre diferenţele definitorii, care va structura întreaga semnificaţie de ansamblu a celor două creaţii populare, ţine de specificul etnic, de credinţele şi de tradiţiile fiecărui popor. Dacă la români, construcţia este o biserică, deci un lăcaş de cult, imagine a creaţiei, un arc peste timp şi peste generaţii, la sârbi construcţia este un turn de apărare împotriva turcilor. Nelimitarea lor în timp şi spaţiu este cercetată din punct de vedere al genezei edificiilor de la Argeş şi Skadar, iar Lucian Blaga vorbeşte despre timpul mitic românesc în piesa sa de teatru, despre Meşterul Manole. În varianta românească, Manole s-a sacrificat pe sine, ideea creaţiei eterne care să înfrunte timpul implicând în conştiinţa populară nevoia jertfei totale, moartea este transformată în nemurire prin edificiu şi prin fântână. Motivele comune din literatura populară română şi sârbă, sunt o consecinţă a relaţiilor de bună vecinătate şi convieţuire din acest spaţiu, iar cel mai bun exemplu îl găsim în legendele/baladele Zidirea Cetăţii Skadar şi Mănăstirea Argeşului (Meşterul Manole). Aceste legende au fost concepute în literatura populară, dar şi în cea modernă, simbolizând duhul creator al celor două popoare. Personajele principale sunt simboluri reale, căci popoarele român şi sârb au realizat ceea ce deţin astăzi, printr-o jertfire continuă, iar în istorie, foarte des, au fost obligate să piardă ceea ce au strâns dobândit cu greu de-a lungul veacurilor.

balada populară, creaţia eternă, jertfa pentru creaţie, literatura populară comparată, timp